Telul explicit al agriculturii organice este de adancire a durabilitatii. Metodele de protectie si conservare a solului si apei utilizate in agricultura durabila, ce combat eroziunea, salinizarea si alte forme de degradare sunt evident existente in agricultura organica. Utilizarea rotatiei culturilor, mulcitarii si altor metode amelioreaza microstructura solurilor si incurajeaza dezvoltarea microorganismelor. Semanarea mixta asigura o acoperire continua a solului, astfel pamantul fiind protejat de la influenta eroziva a ploii, vantului si soarelui. Terasarea pentru conservarea umezelii si a solurilor este folosita in conditii potrivite, atentia particulara fiind atrasa la regiunile irigate si mai concret la managementul acvatic utilizat la fermele specificate. Corect organizat fermieritul organic reduce sau chiar elimina poluarea apei si contribuie la conservarea apei si a solurilor pe teritoriul fermei. Un numar mic de tari obliga si ajuta fermierii sa foloseasca tehnicile organice ca solutie contra poluarii apelor (de ex: Germania, Franta).
Fermierii se bazeaza pe controlul natural al culturilor (de ex: controlul biologic, plante cu caracter de control al culturilor) decat pe pesticide sintetice, care fiind prost utilizate, omoara organismele folositoare (asa ca: parazitii naturali, albinele, ramele), polueaza apa si solurile. Reducerea utilizarii pesticidelor sintetice toxice care, dupa cercetarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (WHO) intoxica 3 mln. de oameni anual, va contribui la imbunatatirea sanatatii in comunitatile fermiere. Rotatia culturilor contribuie la diversificarea culturilor utilizate, cresterea productivitatii lor si conservarea resurselor genetice ale plantelor. Integrarea zootehniei aduce venit adaugator prin realizarea de carne organica, oua si produse lactate, cat si prin utilizarea fortei de tractiune animale.
Pomicultura integrata in aceasta schema asigura hrana, venit, combustibil si lemn. In diverse sisteme de agricultura organica pot fi intilnite structuri integrate agro-acvatice. Obiectivele economice nu sunt unicele elemente motivationale ale fermierilor organici; deseori intentia lor este de a optimiza pamantul, animalele, interactiunea plantelor, mentinerea circuitului de ingrasaminte naturale si energie, imbogatirea biodiversitatii, toate acestea contribuind la obiectivul final al agriculturii durabile de pastrare a resurselor naturale si a ecosistemelor pentru generatiile viitoare.

Tarile dezvoltate de nord investesc sume enorme in cercetarile agriculturii organice, insa contributia in acest domeniu este minimala, comparata cu totalul cercetarilor in agricultura (mai putin de 0.01% in SUA). Practicile initiate de FAO, IPM si Scolile Fermierilor au aratat ca fermierii, posesori sau arendasi, de talie mica sau mare, pot îndeplini cercetari stiintifice, daca li se acorda asistenta tehnica si li se ofera orientarea corecta. Tarile de asemenea, pot initia cercetari de marketing. De exemplu SUA, analizeaza piata produselor ecologic pure in peste 20 de tari, cu specificarea oportunitatilor de export.
    Proiectul indrumarului Codex si majoritatea standardelor organice nationale si private interzic utilizarea in producerea organica a organismelor construite cu ajutorul ingineriei genetice (GEO) si in special a culturilor transgenice. In timp ce aplicatiile biotehnologiei sunt interzise in producerea organica, este posibil ca cercetarile stiintifice si negocierile viitoare pot rezulta in tehnologii acceptate de catre consumatori.
    Interesul in protectia mediului inconjurator si pastrarea fermelor familiare de talie mica a condus la subsidii enorme din partea tarilor dezvoltate europene. Subsidiile servesc ca o încurajare (de ex: în Marea Britanie, in timpul perioadei de conversie, subsidiile constituie 450 de lire sterline pentru hectar; in Comunitatea Europeana subsidiile au ajutat 15% de fermieri cu produse ecologic pure irlandezi sa exercite operatiuni de crestere a vacilor). Comunitatile interesate trebuie sa fie informate despre caracteristicile organizationale, aspectele de procurare si comercializare a produselor finite.
    Increderea consumatorilor este esentiala, daca produsele sunt realizate cu perceperea unor marje ridicate. Deoarece produsele ecologic pure nu pot fi diferentiate de produsele conventionale, consumatorii depind totalmente de sinceritatea certificatorilor. Pentru mentinerea standardelor organice este necesara piedepsirea aspra a tuturor activitatilor fraudulente, cit si masurarea impactului fraudei asupra pietei de produse organice.

Primul magazin care comercializeaza exclusiv produse bio-organice s-a deschis, recent, la Timisoara. Peste 1.000 de produse, branzeturi si alte sortimente alimentare, cosmetice, uleiuri, produse pentru nou-nascuti ori produse igienice bio-degradabile, 100% inofensive pentru mediul inconjurator se gasesc acum, in premiera pentru Romania, la Bio-Markt.

Primul magazin cu produse bio-organice din Romania se numeste Bio Markt, si este o franciza, fiind, momentan, singurul din tara care ofera produse biologice garantate si certificate european. Un al doilea magazin de acest gen se va deschide in luna martie in Bucuresti.
In Europa, potrivit normelor, produsele organice au etichete care cuprind logo-urile singurelor organisme de certificare in acest sens: ECOCERT, BCS OKO GARANTIE, DEMETER, BDIH. Acestea sunt responsabile cu verificarea acuratetii informatiilor de pe ambalajele produselor organice respective si tot ele stabilesc daca un produs este organic, bio sau bio-organic.

Produsele comercializate aici sunt importate din Germania si Austria. Nu putem oferi produse autohtone pentru ca agricultura ecologica la noi se dezvolta foarte incet, Romania neavand in acest moment niciun astfel de produs certificat conform normelor UE, reprezentanti Bio Markt. Compania este in discutii cu conducerea grupului Metro (hipermarketurile Real) si Carrefour, pentru a-si deschide standuri in incintele magazinelor.

Singurele produse biologice certificate sunt cel mai aproape de gasit in hipermarketul Cora, in Szeged, Ungaria. Magazinul are un stand specializat, unde aceste produse sunt comercializate la un pret mai ridicat decat cele obtinute prin cultura de masa. Alta varianta este procurarea acestor produse din marile lanturi de magazine europene din Budapesta, Viena etc.

In perspectiva integrarii in UE, cu referire la dezvoltarea agriculturii ecologice si diversificarea produselor agroalimentare ecologice pe piata interna sunt prevazute actiuni specifice cum sunt:
-promovarea conceptului de agricultura ecologica;
-calificarea “actorilor” din acest sector;
-acordarea de ajutoare producatorilor pe durata perioadei de conversie;crearea unui sistem informational accesibil, despre agricultura ecologica.
  Conform elementelor strategice de dezvoltare a diversificarii produselor ecologice pe piata, se pot delimita obiective ale agriculturii ecologice ar putea fi sintetizate astfel:
-evitarea tuturor formelor de poluare, atat la nivelul produselor, cat si la nivelul mediului;
-mentinerea fertilitatii naturale a solurilor, prin aceasta putand asigura de o maniera durabila securitatea alimentara a planetei;
-posibilitatea de a se permite agricultorilor un nivel decent de viata;
-sa producerea de alimente sau produse agroalimentare in cantitati suficiente si la un nivel calitativ corespunzator de care depinde sanatatea consumatorilor.
  In continuare se pune problema elaborarii unei strategii privind  politica agricola din Romania care pentru sectorul agriculturii ecologice poate fi redata prin urmatoarele obiective:
-dezvoltarea productiei si a unei piete interne de produse agroalimentare;
-armonizarea regulilor de productie si de inspectie;
-crearea unui disponibil pentru export pe tipuri de produse;
-includerea Romaniei pe lista tarilor terte emisa de Comisia Europeana pentru ca Romania sa poata face export de produse agroalimentare cu sigla romaneasca;
-informarea si sensibilizarea consumatorilor romani de a se orienta catre consumul de produse agroalimentare ecologice (aceasta campanie fiind susĹŁinuta de MAPDR,  Asociatia de Protectie a Consumatorilor, asociatiile producatorilor “bio” etc.).  
  Regulile si principiile agriculturii ecologice au devenit o constanta a vietii sociale si a politicilor agricole, care totusi apartin viitorului. Aceasta in etapa actuala de evolutie a societatii omenesti, inlocuirea totala a imput-urilor cu resurse si mecanisme naturale de reglare a agroecosistemelor are marele dezavantaj ca majoreaza costurile de productie cu aprox. 60% si reduce nivelul randamentelor cu 25-30%.
   Integrarea protectiei mediului in ansamblul activitatilor socio-economice, cresterea performantelor economice si ecologice, precum si schimbarea modelelor de productie si de consum sunt sustinute pe plan mondial printr-o serie de instrumente juridice, institutionale si financiare. Temerile privind mediul inconjurator, sanatatea persoanelor si a animalelor si ingineria genetica sunt factori la fel de importanti care sustin nisa de piata pentru produsele ecologice, care se dezvolta mult mai rapid decat orice alt sector agricol sau al vanzarilor de produse alimentare cu amanuntul.

 Societatea in care am ales sa traim ne indeamna sa devenim consumatori educati. Din punct de vedere informativ, avem optiuni nenumarate de educare in ceea ce priveste alimentatia: publicatii de orice fel, ziare, internet, televiziune – sfaturi peste sfaturi despre ce, cum, cat sa mancam. Unele sfaturi merg mana in mana, altele sunt contradictorii. Si pentru ca lucrurile de obicei se complica pe masura ce societatea progreseaza, a aparut un element in plus: alimentatia organica. Totul, incepand cu produsele animale si continuand cu legume, fructe, cereale (in ultima vreme au aparut si haine confectionate din bumbac organic!) se balanseaza intre ‘normal’ si organic.
Unii, neincrezatori, considera produsele organice un moft, cu alte cuvinte. Altii, pragmatici, compara preturile cu cele ‘normale’ si ridica din umeri – o alternativa total nerentabila! Si totusi, nu putini aleg produsele organice fata de oferta obisnuita si se declara multumiti ca pret si calitate.
Care sunt insa avantajele noastre ca si cumparatori, atunci cand alegem produsele organice fata de cele obisnuite? Sa luam legumele si fructele spre exemplu: variantele organice au mult mai multi nutrienti datorita faptului ca sunt crescute in conditii naturale, astfel ca au timp sa se maturizeze si sa atinga concentratia maxima de nutrienti atat de necesara unei alimentatii sanatoase. Legumele si fructele obisnuite, pe de alta parte, sunt tratate chimic pentru a li se imbunatati aspectul comercial fara un plus nutritiv, dimpotriva. Dezavantajul produselor organice? Fiind netratate chimic si neprovenind din seminte nemodificate genetic nu rezista multa vreme si in plus, aspectul nu este intotdeauna perfect. Tratamentul chimic si faptul ca majoritatea provin din seminte modificate genetic, confera produselor obisnuite viata indelungata in magazin fara teama de alterare, dar asta nu inseamna decat ca, in timp, si putinii nutrienti pe care ii au se vor degrada.
Alergiile sunt mult mai putin frecvente la cei care aleg produsele organice, cauza multor alergii fiind prezenta pesticidelor sau a hormonilor din produsele animale (unele dintre pesticide nu pot fi inlaturate prin spalare, oricat de temeinica). Nu in ultimul rand, gustul! In standul de produse organice nu veti gasi decat legume si fructe de sezon, ceea ce face ca oferta, desi uneori mai limitata, sa fie de preferat, datorita gustului. Incomparabil fata de cel al produselor obisnuite,si mai ales, proportional cu aspectul – cred ca nu sunt singura care a gustat capsuni aparent coapte fara gust sau miros caracteristic! In ceea ce priveste produsele animale de origine organica, veti vedea ca pe langa gustul categoric superior, au avantajul ca sunt lipsite de hormoni de crestere si antibiotice – chimicale care pana la urma ar sfarsi in farfuria dumneavoastra.
Din punct de vedere ecologic, agricultura organica este categoric de preferat pentru ca, nefolosind pesticide sau ingrasaminte chimice, mediul este protejat si mai mult, deseurile provenite din cresterea animalelor si pasarilor sunt folosite ca ingrasaminte, astfel ca totul se recircula. De asemenea, agricultura organica este de preferat pentru ca, nefolosind pesticide, previne numeroase boli cronice (cancer) asociate cu folosirea acestor chimicale invazive de catre agricultori.
Dupa toate aceste argumente, a venit momentul sa discut despre marele dezavantaj: pretul! Produsele organice sunt mai scumpe si nu fara motiv: agricultura organica nu se practica la scara mare si depinde in intregime de conditiile atmosferice. Inainte de a spune ca pretul este categoric prohibitiv si nu va puteti atinge de produse organice, ganditi-va ca poate meritati o dieta mai curata – poate ca va puteti lipsi de alte lucruri in favoarea unei alimentatii mai ingrijite. Faceti un efort pentru sanatatea dumneavoastra, a copiilor dumneavoastra, veti avea doar de castigat. Natura va continua astfel sa existe asa cum o stiti, fara a fi murdarita de deseurile chimice rezultate din agricultura practicata la scara industriala, iar dumneavoastra va puteti bucura de alimente gustoase si nutritive. Amintiti-va ca intotdeauna calitatea a fost de preferat cantitatii!
Deveniti consumatori educati prin aceea ca veti invata incetul cu incetul sa alegeti ce e mai bun pentru dumneavoastra si pentru mediul inconjurator!

1. Produsele organice sunt sanatoase pentru ca nu exista pesticide in terenul cultivat, nici ierbicide si nici otravuri folosite impotriva daunatorilor. Alte produse contin nitrati care, in doze mari, devin cancerigeni si pot cauza probleme sangvine.
2. Gustul alimentelor organice este mult superior celor tratate chimic, iar acest lucru a fost dovedit si de studiile realizate cu animale. Acestea alegeau produsele biologic pure in locul celor obtinute cu ajutorul ingrasamintelor.
3. Produsele organice sunt mai scumpe, pentru ca productivitatea la hectar este redusa. Nefolosirea ingrasamintelor chimice duce, insa, la mai o calitate mai buna.
4. In tarile occidentale, produsele biologice sunt mai bine verificate, ceea ce le asigura o calitate mai buna si-ti permite sa ai mai multa incredere in ele.
5. Proteinele care se gasesc in alimentele organice sunt de mai buna calitate, desi in numar mai mic.
Explicatia consta in faptul ca ingrasamintele chimice produc azot, care este indispensabil plantei pentru fabricarea proteinei.Aceste proteine, insa, nu au multi aminoacizi esentiali, substante necesare organismului.
6. Pentru ca produsele organice sunt mai scumpe, in Europa unii producatori au vandut alimente neecologice ca fiind biologice. De aceea, fii atenta cand cumperi astfel de produse: pe eticheta se mentioneaza ca produsul este organic doar daca 95% dintre ingrediente provin din agricultura ecologica.
7. Doi din trei francezi aleg produsele biologice pure in locul celor obisnuite si asta din pricina gustului mai bun si a savorii naturale. Nu degeaba se spune ca gustul rosiilor de gradina e inegalabil!
8. Studiile au demonstrat ca produsele organice sunt mai bogate in vitamine si minerale. Acest fapt este explicabil prin faptul ca sunt obtinute intr-un mediu ecologic controlat, fara aport de substante chimice.
9. Solul pe care se cultiva produsele ecologice este mai natural, mai sanatos. Astfel, daca pe viitor se vor construi locuinte pe el, acestea nu vor avea riscuri de contaminare cu resturi de substante chimice. De asemenea, panza freatica va fi mai curata in locurile unde se practica agricultura ecologica. Suedia si Austria sunt cele mai mari practicante ale agriculturii ?curate?, 9% din suprafata arabila fiind dedicata acesteia.
10. Desi un produs organic (biologic sau ecologic) nu este si dietetic, el este de preferat celor obisnuite pentru ca aportul caloric este mai crescut.

Un nou regulament care stimuleaza continuarea dezvoltarii sectorului alimentelor ecologice din Europa

Ministrii agriculturii din Uniunea Europeana au ajuns astazi la un acord politic cu privire la un nou regulament privind productia si etichetarea alimentelor ecologice, care vor deveni mai simple atat pentru agricultori cat si pentru consumatori. Noile norme stabilesc detaliat o serie intreaga de obiective, principii si reguli de baza pentru productia ecologica si includ un nou regim de import permanent si un regim de control mai coerent. Utilizarea siglei UE pentru produse ecologice va fi obligatorie, insa aceasta poate fi insotita de sigle ale unor organisme de stat sau private. Ferma in care s-au obtinut produsele trebuie indicata pentru a informa consumatorii. Alimentele vor putea fi insotite de o sigla ecologica numai daca cel putin 95% din ingrediente sunt ecologice. Pe de alta parte, in cazul produselor neecologice, ingredientele ecologice vor putea fi indicate ca atare doar pe lista ingredientelor. Utilizarea organismelor modificate genetic va ramane interzisa. Acum se va prevedea in mod explicit faptul ca limita generala de 0,9% pentru prezenta accidentala a organismelor modificate genetic se va aplica si produselor ecologice. Lista substantelor autorizate pentru agricultura ecologica nu va fi modificata. Noile reguli vor crea, de asemenea, baza pentru adaugarea de norme privind acvacultura, vinurile, algele marine. In a doua parte a acestui exercitiu de revizuire, pornind de la acest nou regulament, actualele norme detaliate stricte vor fi transferate din vechiul in noul regulament.
Mariann Fischer Boel, Comisarul pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, a subliniat: Acest acord de bun augur va ajuta consumatorii sa recunoasca cu mai multa usurinta produsele ecologice pe intreg teritoriul UE si le va oferi garantii cu privire la natura exacta a bunurilor pe care le cumpara. Alimentele ecologice reprezinta o piata de succes, in crestere, si se spera ca prin aceasta noua serie de norme se va crea un cadru care sa permita continuarea acestei cresteri, prin combinarea cererii de piata cu antreprenoriatul agricultorilor europeni.
Noul regulament:
-va stabili mai explicit obiectivele, principiile si normele de productie pentru agricultura ecologica, permitand in acelasi timp o anumita flexibilitate pentru a tine cont de conditiile locale si de etapele de dezvoltare.
-va asigura aplicarea in mod egal a obiectivelor si principiilor in toate etapele zootehniei, acvaculturii, horticulturii si productiei de materii prime ecologice, precum si in etapele productiei de alimente ecologice.
-va clarifica normele privind OMG, cu precadere faptul ca utilizarea OMG ramane strict interzisa in productia ecologica si ca pragul general de 0,9% din prezenta accidentala a OMG aprobate se aplica si alimentelor ecologice.
-va rezolva problema dispozitiilor care fac posibil ca prezenta neintentionata a OMG peste pragul de 0,9% sa nu impiedice vanzarea produselor ca produse ecologice.
-va impune obligativitatea siglei UE pentru produsele ecologice interne, dar va permite ca aceasta sa fie insotita de sigle ale unor organisme de stat sau private pentru a promova conceptul comun de productie ecologica
-nu va interzice aplicarea de standarde private mai stricte
-va asigura limitarea etichetarii drept produse ecologice la acele alimente care contin ingrediente ecologice in proportie de cel putin 95%
-va permite ca in cazul produselor neecologice ingredientele ecologice sa poata fi indicate ca atare numai pe lista ingredientelor
-nu va include, inainte de reanaliza la nivelul UE in 2011, sectorul restaurantelor si al cantinelor, insa va permite statelor membre, daca acestea doresc, sa reglementeze acest sector,
-va consolida procedura de control bazata pe analiza riscurilor si va imbunatati sistemul de control prin alinierea acestuia la sistemul oficial al UE de control al lantului alimentar aplicabil tuturor produselor alimentare si furajelor, pastrand insa controale specifice utilizate in productia ecologica
-va stabili un regim de import permanent nou, care va permite tarilor terte sa exporte pe piata UE in conditii identice sau echivalente celor aplicabile producatorilor din UE.
-va prevedea obligativitatea indicarii fermei in care s-au obtinut produsele, inclusiv pentru produsele importate care poarta sigla UE.
-va crea baza pentru adaugarea de norme privind acvacultura, vinurile, algele marine si drojdiile ecologice.
-nu va aduce modificari listei de substante permise in productia ecologica si va impune obligativitatea publicarii cererilor de autorizare a substantelor noi si un sistem centralizat de decizie cu privire la exceptii.
-va forma baza pentru transferul de norme detaliate din vechiul in noul regulament, cuprinzand, printre altele, listele de substante, normele de control si alte norme detaliate.

In 2005, in cele 25 de state membre ale Uniunii Europene, aproximativ 6 milioane de hectare erau fie cultivate ecologic, fie in curs de tranzitie la productia ecologica. Aceasta cifra marcheaza o crestere de peste 2% in comparatie cu 2004. In aceeasi perioada, numarul de operatori ecologici a crescut cu peste 6%

3,9% din totalul suprafetei agricole din Uniunea Europeana este ocupata de culturi organice. Tarile ce au cel mai mare procentaj pentru suprafete organice sunt Austria (11%) si Italia (8,4%), urmate de Republica Ceha si Grecia (ambele 7,2%). Cele mai mici procentaje apartin Maltei (0,1%), Poloniei (0,6%) si Irlandei (0,8%).

Austria:
- 11,6% din totalul fermierilor au avut productii organice in anul 2007. Guvernul a creat stimulentele pentru cresterea procentului la 20% pana in 2010
- 4,9% din totalul produselor de alimentare vandute in supermarketurile din Austria , in 2006, au reprezentat alimente organice. 8000 de produse organice au fost disponibile in anul 2006.

Italia:
- incepand cu anul 2005, toate meniurile scolilor publice trebuie sa fie organice – stabilit prin lege

Polonia:
- incepand cu mai 2005, s-a permis atasarea etichetei europene de produse organice, dar nu a fost obligatorie. In anul 2005, existau deja 168,000 ha de pamant aflat sub management organic. Valoarea pietei organice poloneze, in 2006, a fost estimata la 50 milioane euro.

Marea Britanie:
- pana in ianuarie 2005, jumatate din pamant a fost manage-uit dupa standardele organice. Vanzarea de alimente organice a crescut de la 100 milioane lire sterline in 1993/1994 pana la 1,21 miliarde in anul 2004 (cu o crestere de 11% in 2003).

Tehnologia ingineriei genetice (IG) oferite de catre corporatiile multinationale duce la comercializarea de produse obtinute prin modificarea sau intreruperea cursurilor de dezvoltare genetica ale organismelor vii. Corporatiile anunta cu mult zgomot faptul ca noile lor produse vor revolutiona agricultura, vor salva lumea de la foame, vor vindeca bolile si vor imbunatati starea sanatatii generale. In realitate, prin practica de negociere si puterea politica, inginerii genetici au facut clara intentia lor de a folosi IG pentru a domina si monopoliza piata mondiala a alimentelor, cerealelor, produselor farmaceutice si a fibrelor.

IG este o tenica revolutionara care se afla inca intr-o etapa timpurie de dezvoltare. Aceasta tehnologie are puterea de a rupe bariere genetice fundamentale si intre oameni, animale si plante. Inserand la intamplare gene de la specii care nu sunt inrudite intre ele utilizand virusi, gene rezistente la antibiotice si bacterii ca vectori ce determina alterarea permanenta a codurilor genetice organismele a caror gene au fost modificate sunt capabile sa transmita aceste schimbari catre descendentii lor, prin mostenire. Inginerii gentici din intreaga lume altereaza, modifica, recombina si modifica materialul genetic. Gene provenite de la animale, incluzand gene umane, sunt combinate cu cromozomi de la plante si animale ducand la nasterea unor forme de viata transgenetice.

Bio-inginerii au inceput sa creeze sute de produse modificate din punct de vedere genetic care reprezinta un mare pericol pentru sanatate, pentru ecosistem si un impact negativ asupra mediului socio-economic, asupra numarului mare de fermieri din intreaga lume.

Aveti grija de sanatatea dumneavoastra!
Traiti sanatos! Traiti BIO!

Completati formularul de inscriere !

Integrarea Romaniei in UE presupune si o implicare din partea factorilor decizionali in protejarea mediului, in asigurarea unui cadru natural care sa stimuleze dezvoltarea armonioasa a plantelor, fara a antrena schimbari ambientale pentru om. Asigurarea unui astfel de ambient reprezinta o dovada de responsabilitate fata de sanatate si fata de natura.

Aceasta schimbare de abordare poate fi realizata atat prin tehnologie, cat si prin modificarea parametrilor principali ai mentalitatii oamenilor, ei trebuind sa fie constientizati si sa aiba o implicare cat mai concreta.

Faptul ca Romania ocupa locul II , dupa Polonia, in randul producatorilor agricoli est-europenilor, si detine o suprafata agricola importanta (14,8 milioane hectare), iar cererea de produse agricole bioqualit a crescut exponential in ultimii ani in Uniunea Europeana, care la nivelul anului 2000 absorbea cca. 48% din exporturile agricole romanesti, ar trebuie sa ne determine sa fim foarte atenti la dezvoltarea acestui domeniu.

Romania dispune de conditii favorabile dezvoltarii agriculturii biologice. Suprafata agricola a Romaniei, ce reprezinta cca. 62,3% din suprafata totala a tarii si 25% din suprafata agricola a tarilor central si est europene, ofera un potential apreciabil in raport cu cererea europeana de produse agricole. 63,3% din aceasta suprafata agricola reprezinta terenurile arabile. Sectorul privat, care are o mare disponibilitate si flexibilitate in adoptarea noilor tehnologii, detinea in anul 2002, peste 96,2% din suprafata arabila.