In luna august a aparut cel mai recent catalog Life Care, cu un nou sustinator, in persoana lui Virgil Iantu si cu mai multe produse sanatoase, BIO, pentru intreaga familie.
Catalogul cuprinde foarte multe game in premiera, produse pentru ingrijirea gradinii, ciorapi cu efect relaxant si anticelulitic, cafea BIO, suplimente nutritive pentru cresterea parului si a unghiilor, shake-uri BIO pentru persoanele aflate la dieta si alte produse benefice frumusetii si sanatatii fiecaruia dintre noi.
Compania Life Care este prezenta pe piata de profil din anul 2005 si comercializeaza in conditii de exclusivitate cele mai renumite brand-uri BIO din Europa si nu numai.
Catalogul Life Care poate fi consultat si in varianta electronica pe CatalogLifeCare.com
Bucureştenii nu se îngrămădesc în magazinele cu produse nemodificate genetic din cauza preţurilor piperate. Chiar şi aşa, piaţa produselor bio a devenit cunoscută în Capitală în ultimul an. Unii clienţi preferă produse alimentare, cosmetice, suplimente nutritive sau de curăţare organice în locul celor obişnuite, chiar dacă plătesc chiar şi de trei-patru ori mai mult.
Cele câteva magazine din Bucureşti şi alte câteva unde se pot face comenzi on-line, satisfac deocamdată nevoile numărului nu prea mare de clienţi care vor să fie sănătoşi cu orice preţ. “Românii sunt încă reticenţi la aceste produse. Poate şi preţul îi mai ţine încă la distanţă. Noi am amenajat un raft special cu făină, paste, orez, sosuri, sucuri, toate obţinute pe cale organic şi vin din ce în ce mai mulţi curioşi ”, a spus Raluca Pavel, PR Mega Image.
Un alt magazin cunoscut de consumatorii de produse bio este Pukka Food. Magazinul importă majoritatea produselor din Anglia şi Germania deoarece industria bio locală aproape că nu există.
Reprezentanţii intenţionează ca, în premieră în Capitală, să aducă mezeluri „bio”, din carne de animale care au fost crescute cu hrană neprelucrată.
Proprietarii magazinului cu produse bio “Leacul”, povestesc că au dus o adevărată luptă pentru a schimba mentalitatea oamenilor. “Primii clienţi intrau mai mult din curiozitate şi trebuia să explicăm fiecăruia ce înseamnă aceste produse şi care sunt efectele asupra sănătăţii”, a spus Ionuţ Teglas, reprezentantul magazinului “Leacul” din Capitală .
“De fapt vrem să mâncăm ca pe vremea comunismului”
Cumpărătorii se află însă, de multe ori, în situaţia de a renunţa la o alimentaţie sănătoasă care le-ar dezechilibra însă bugetul. “Am ajuns să dorim să mâncăm produse organice, aşa cum mâncam pe vremea comunismului. Mai bine cumpărăm de la ţărani produse tradiţionale astfel încât să-I ajutăm şi pe ei să se întreţină din agricultură”, a spus Adrian Ursu, unul dintre clienţii care cerceta cu atenţie, azi dimineaţă, rafturile cu produse bio dintr-un supermarket.
Preţurile destul de piperate îi sperie însă pe majoritatea clienţilor. Laptele costă între 6 lei şi 9 de lei litrul, un kilogram de orez între 15 lei şi 20 de lei, uleiul de floarea soarelui 25 de lei, un kilogram de dovlecei 13 lei, un kilogram de morcovi 5,5 lei, o legătură de pătrunjel 2,5 lei iar preţurile îşi păstrează proporţiile la majoritatea produselor care se găsesc şi în variant bio şi în cea convenţională.
Cu ce se deosebesc produsele “bio” de cele normale?
Produsele ,,ecologice” (termen protejat si atribuit Romaniei pentru definirea acestui sector si sinonim cu organic sau biologic) se deosebesc fata de cele obtinute din agricultura conventionala prin următoarele:
“• se obţin prin interzicerea strictă a folosirii organismelor modificate genetic (OMG- uri) şi prin restricţii riguroase privind folosirea pesticidelor chimice sintetice (erbicide, fungicide,…), a îngrăşămintelor chimice si a antibioticelor ;
• se produc in conformitate cu regulile si principiile agriculturii ecologice riguros stabilite in legislatia nationala si comunitara din domeniu. Conformitatea produselor ecologice, daca producatorii respecta si aplica in activitatea lor legislatia in vigoare, este stabilita de catre organisme de control aprobate de MAPDR care fac inspectia fermelor si elibereaza certificatul de produs ecologic;
• numai dupa eliberarea de catre organismul de control a certificatului de produs ecologic producatorul poate sa utilizeze pe eticheta produsului si pe documentele care-l insotesc, mentiunea ,,produs ecologic”
• agricultura ecologica îşi propune reducerea consumului energetic şi material şi, pe cât posibil ridicarea productivităţii la unitatea de suprafata, care este principalul handicap faţă de agricultura convenţională;
• se realizează o stabilitate mai mare a producţiilor (la niveluri mai scăzute cu 20-30 % fata de agricultura conventionala )
• reducerea dependenţei energetice a sistemului in procent de 40% fata de agricultura conventionala”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.
De ce sunt mai scumpe?
“• ca o consecinţă a aplicării agriculturii ecologice se înregistrează o creştere a preţului produselor ecologice în medie cu 25-30% fata de pretul produselor conventionale deoarece :
• productiile sunt mai mici cu cca 20-30 % in raport cu agricultura conventionala pe fondul unor cheltuieli cu manopera semnificativ mai mari, astfel pretul de comercializare este mai mare fiind necesara macar acoperirea costurilor de productie ;
• aceste produse au o calitate net superioara fata de produsele conventionale pentru ca nu contin nici-o substanta chimica de sinteza ; -ofera deplina siguranta consumatorului datorita controlului respectarii principiilor agriculturii ecologice de catre un organism de control ;
• ofera deplina incredere consumatorului de produse ecologice datorita siglei si etichetarii specifice care garanteaza ca un produs care poarta aceste mentiuni provine din agricultura ecologica si sunt obtinute in conformitate cu legislatia in vigoare ;
• sistemul de agricultura ecologica contribuie la protecţia mediului, îmbunătăţirea resurselor naturale, bunăstarea animalelor şi la revitalizarea comunităţilor rurale”, se mai arată în comunicat.
Sunt mai bune pentru sanatate?
“• Sunt cele mai bune pentru sanatate pentru ca unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de alimente cu gust, textură şi calităţi autentice şi atractive. Acest lucru este posibil deoarece in agricultura ecologica utilizarea substantelor chimice de sinteza este interzisa. Pe lângă furnizarea de alimente gustoase şi autentice, agricultura ecologică are ca scop şi obţinerea de produse diversificate, care corespund preferinţelor şi abilităţilor culinare ale consumatorului modern.
• Hrana ecologică, produsa de industria alimentară ecologică, este alimentul care păstrează nealterate principiile alimentare şi nu cuprinde elemente, dovedit nocive, pentru sănătatea omului”, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii.
Un exemplu concret: un castravete ecologic fata de un castravete normal
“•Raspuns: un castravete ecologic fata de un castravete conventional se obtine din seminte netratatate cu fungicide, nu se foloseste pentru fertilizare nici-un ingrasamint chimic, ci numai compost obtinut din propria ferma, combaterea bolilor se face prin metode preventive:utilizarea de soiuri cu rezistenta genetica, lupta biologica sau combatere cu preparate din plante, spre deosebire de un castravete conventional care se fertilizeaza chimic si se stimuleaza cu fitohormoni de sinteza in vederea cresterii productiilor, iar rezidurile se acumuleaza in legumă.
Urmare a modului de productie ecologic nu se obtin in agricultura ecologica legume sau fructe de mari dimensiuni ci se obtin legume sau fructe mai mici dar care au un continut echilibrat si bogat in saruri minerale si cu gust armonios”, explică reprezentanţii ministerului.
Magazin BIO in Bucuresti
Cu o cifră de afaceri de 4,6 miliarde de euro în 2006, Germania este prima piaţă bio din Europa, urmată fiind de Marea Britanie, de Italia şi de Franţa. În ceea ce priveşte cheltuielile pe cap de locuitor pe produse ecologice, primul loc este ocupat însă de suedezi.
Ţările campioane pe piaţa produselor ecologice sunt şi cele care furnizează cele mai mari cantităţi de alimente bio către România. „La ora actuală, piaţa este încă neformată pe filiera produselor ecologice.
Pe piaţa românească încă nu se face diferenţa calitativă între produsul convenţional şi cel ecologic“, a precizat Cristian Popescu, directorul lanţului de magazine specializate pe comercializarea de produse naturiste şi ecologice, Naturalia. El ne-a spus că, în urmă cu ceva timp, în Berlin au fost deschise peste o sută de astfel de magazine numai într-un an.
La noi în ţară, abia de anul trecut vânzarea de alimente ecologice în magazine specializate a început să prindă contur. Acum, în Bucureşti există doar opt magazine de acest fel, iar la nivelul întregii ţări, mai puţin de 12, potrivit Ministerului Agriculturii.
Pe de altă parte, şi la noi, piaţa este într-o continuă creştere.
„În 2003, când s-a dat legea produselor ecologice, aveam un magazin mic, în Calea Floreasca, iar acum avem cinci în Bucureşti. Volumul cifrei de afaceri la nivelul anului trecut a crescut de peste 10 ori, faţă de 2003“, a mai spus Cristian Popescu.
Produsele sunt scumpe
Lapte, brânză feta, pâine, biscuiţi şi paste, cafea, ciocolată, chiar mezeluri şi alte sute de alimente biologice sunt puse la vânzare în magazinul de lângă Parcul Cişmigiu, Pukka Food. Preţurile sunt piperate, dar calitatea nutritivă este neîndoielnică, având în vedere faptul că aceste produse nu sunt comercializate până nu trec teste peste teste de calitate.
O ciocolată de 100 de grame ajunge şi la 17 lei, iar 200 de grame de salam afumat costă 31 de lei. Uleiul de măsline ecologic este vândut şi cu 87 de lei. Peste 80% din aceste alimente sunt aduse din Occident.
„Importăm produsele alimentare bio din Anglia, Germania, Italia, Franţa sau din Austria. Piaţa este foarte dezvoltată acolo. Au un avans de 30 de ani faţă de noi“, a precizat Bogdana Ghinescu, director general la Pukka Food.Bogdana Ghinescu a deschis magazinul anul trecut din dorinţa de a-şi hrăni copilul cu alimente sănătoase. „Am locuit o perioadă în Anglia. Acolo am descoperit produsele organice.
Iniţiativa este legată de alimentaţia şi de grija pentru copilul meu. Vreau să-i dau ce-i mai bun“, a mai spus Bogdana.De fapt, cei mai fideli clienţi ai magazinelor specializate bio sunt persoanele care au copii. „Mulţi oameni intră în magazin, se uită, după care pleacă, pentru că produsele sunt foarte scumpe.
În general, cei care au copii cumpără cel mai des astfel de alimente şi chiar se fidelizează“, a explicat Cristian Popescu. „Mulţi clienţi fac parte din familii care au copii”, a spus şi Bogdana Ghinescu. O altă categorie fidelă de consumatori de produse biologice sunt persoanele mai în vârstă. „De obicei, sunt oameni trecuţi de tinereţe care au depăşit, poate, problemele de sănătate şi care ştiu ce înseamnă alimentaţia sănătoasă“, a mai spus Popescu.
Piaţa românească este încă neformată pe filiera produselor ecologice.
Cristian Popescu
director Naturalia
Importăm produsele alimentare bio din Anglia, Germania, Italia, Franţa sau Austria.
Bogdana Ghinescu
director Pukka Food
Puţine magazine în ţară
În România, piaţa produselor ecologice abia începe să prindă contur. În Capitală sunt cele mai multe magazine specializate în vânzarea de produse ecologice. Acestora li se alătură magazinele „BIOCOOP“ din Sibiu, „Bio Markt“ din Timişoara şi „BioBazar“ din Târgu Mureş.
Alimente bio în supermarket
În România, alimentele ecologice sunt comercializate în magazinele specializate, dar şi în supermarketuri. Câteva dintre rafturile marilor lanţuri de retail sunt destinate strict produselor alimentare biologice de larg consum: lapte, ouă sau făină de grâu şi de porumb. Acestea sunt mai scumpe decât produsele convenţionale, dar certificatele le oferă garanţia calităţii.
Cosmetice ecologice de import
Ecologia nu se opreşte la produsele alimentare. Există cosmetice şi produse de curăţat biologice. Una dintre marile ţări producătoare de creme de faţă şi de şampoane ecologice este Australia, cel mai mare furnizor şi consumator de produse „curate” la nivel mondial.
Rujurile, fardurile şi fondurile de ten provin din această ţară. Preţurile nu sunt pentru toate buzunarele însă. Un ruj costă 90 de lei, iar o cremă de faţă poate ajunge la 70 de lei. Cremele sunt un amestec de ulei de măsline, de ulei de cocos, de gălbenele, de ceară de albine, de portocale şi de muşeţel.
Cosmeticele sunt certificate de organismul francez ECOCERT şi nu sunt testate pe animale. Sunt 100% organice şi nu conţin chimicale. Există chiar dischete demachiante şi absorbante ecologice.Acestea au apărut ca urmare a faptului că peste 20% din pesticidele folosite pe plan mondial merg pe culturile de bumbac, contribuind masiv la poluarea mediului înconjurător.
Lista preturi Magazin BIO in Bucuresti
ATRACŢIE. Bunătăţile eco şi naturale au luat ochii vizitatorilor
Miresme şi gusturi alese, leacuri şi culori “rupte” din natură. Aceasta este oferta “Târgului pentru o viaţă sănătoasă” găzduit la acest sfârşit de săptămână de Muzeul Ţăranului Român din Capitală.
Zeci de bucureşteni s-au înghesuit ieri în curtea muzeului pentru a descoperi oferta de servicii şi produse “verzi”. Vremea neprietenoasă nu i-a oprit să se bucure de gustul pâinii eco, de aroma sucului de mere fără chimicale şi a vinului din struguri ecologici, de dulceaţa mierii naturale sau de beneficiile uleiurilor fine de măsline.
Şi nici să stea la coadă pentru o bucată de brânză sau de mezel preparate după reţete tradiţionale. Ceaiurile şi produsele terapeutice din plante medicinale ecologice sau naturale au atras şi ele numeroşi muşterii.
Şi în zona produselor cosmetice şi de îngrijire corporală naturale şi ecologice a fost agitaţie mare. Momiţi precum albinele de parfumul naturii, dar şi de explicaţiile vânzătorilor, oamenii s-au înghesuit să testeze parfumuri, uleiuri şi creme de tot felul. “Asta e o cremă cu struguri. Am tăiat ciorchinele şi l-am pus”, a încercat să mă “agaţe” un negustor de cosmetice naturale.
Peste drum, clientele primeau explicaţii despre beneficiile cremelor cu lapte de iapă şi de capră. Un pic mai încolo, într-o învălmăşeală de corpuri şi braţe, mai mulţi vizitatori încercau să culeagă de pe rafturi şampoane, geluri de duş, ape de parfum, uleiuri corporale sau detergenţi ecologici.
LECTURĂ DE COLECŢIE. Şi pentru că este un târg pentru viaţă sănătoasă, din ofertă nu lipsesc… bicicletele pentru toate vârstele şi nici cărţile pe teme de sănătate. Jurnalul Naţional este prezent şi el cu cărţile din colecţia “Viaţă Sănătoasă”, dar şi cu CD-uri cu Muzică de Colecţie, DVD-uri cu filme celebre şi nu în ultimul rând cu cărţile din “Biblioteca Pentru Toţi”.
Dacă v-am stârnit curiozitatea, puteţi trece şi astăzi pe la Muzeul Ţăranului pentru a cumpăra bunătăţi pentru trup şi suflet. Un leu din costul biletului de intrare va fi donat către Asociaţia Mai Mult Verde.
Articol preluat din Jurnalul Naţional, autor Florina Zainescu
Dacă nu vreţi să vă distrugeţi pielea, să vă alegeţi cu alergii sau chiar cu boli grave, înlocuiţi produsele de îngrijire convenţionale cu cele 100% naturale şi ecologice. Produsele de machiaj şi de îngrijire personală fără paraben, fenoxietanol, silicon, uleiuri minerale petrochimice, coloranţi sau parfumuri de sinteză, cu ingrediente 100% naturale, provenite din agricultură.
CHIMICALE. Departe de a fi o “fiţă”, înlocuirea cosmeticelor convenţionale cu cele eco e o investiţie în sănătate. Vă veţi convinge de acest lucru dacă citiţi lista de ingrediente de pe eticheta gelului de duş, şamponului sau cremei pe care le folosiţi acum. Veţi regăsi o grămadă de chimicale, unele foarte toxice. De exemplu paraben – methyl paraben, butyl paraben, ethyl paraben sau propyl paraben – care este un conservant utilizat la scară largă în industria cosmeticelor convenţionale. Studiile efectuate au arătat că, pe lîngă reacţii alergice şi iritaţii ale pielii, acumularea parabenului în ţesuturi poate cauza cancer. Alături de paraben, există însă şi alte chimicale despre care experţii spun că ar trebui excluse. Imidazolidinyl urea şi diazolidinyl urea sînt tot nişte conservanţi pe care Academia Americană de Dermatologie îi consideră principala cauză ce determină apariţia dermatitei. Uleiul mineral şi derivatele sale (parafina) sînt obţinute din petrol şi blochează porii şi inhibă funcţiile naturale ale pielii. Sodium lauryl sulfate (SLS) provoacă iritaţii ale ochilor sau pielii, căderea părului şi alte reacţii alergice, iar prin interacţiunea cu alte substanţe formează nitraţi, care sînt cancerigeni. Propylene glycol-ul şi stearalkonium chloride au fost legate de apariţia unui număr mare de alergii şi reacţii toxice. Lanolina este un emolient obţinut din lîna oilor convenţionale – contaminată cu tot felul de chimicale – care poate provoca forme grave de acnee. Iar parfumurile şi vopselele sintetice pot provoca alergii sau chiar favoriza apariţia cancerului.
Ministerul Agriculturii promite din nou finanţări europene pentru agricultura ecologică. “Noi ne luptăm să creăm o submăsură specifică pe agricultura ecologică.
Bani de la UE, poate în 2010
Probabil va intra la plată abia în 2010″, a declarat Teodora Aldescu, consilier pentru agricultura ecologică în Ministerul Agriculturii, în cadrul unei conferinţe organizate la Târgul Agraria, care se desfăşoară zilele acestea la Cluj. Peste 50 de fermieri certificaţi sau interesaţi a se certifica în agricultura ecologică şi procesatori au participat la conferinţa organizată sub egida Comisiei Europene, pentru a discuta despre perspectivele sectorului. “România exportă produse ecologice precum cereale, oleaginoase şi proteice, fructe de pădure, ciuperci, dar şi produse procesate din lapte, miere de albine, produse derivate şi ulei din floarea-soarelui. Produsele ecologice româneşti au fost comercializate în Germania, Italia, Grecia, Elveţia, Olanda şi Franţa”, a arătat Teodora Aldescu. În acelaşi timp, gama de produse procesate s-a diversificat cu cele prelucrate din soia, sortimente variate de pâine, paste făinoase, produse procesate din orez, fulgi de cereale, ceaiuri din plante şi flori de pădure, suc de mere şi produse apicole precum ceară, propolis sau polen. Suprafeţele de teren cultivate ecologic în România depăşesc 180.000 de hectare, de 11 ori mai mult decât în anul 2000.
Preţul alimentelor ecologice a crescut de la începutul anului şi până acum cu aproximativ 20 la sută, spune Radu Panait, director general Natura Land şi director de dezvoltare la BIOlogistic, citat de Agerpres.
Produsele BIO s-au scumpit cu 20%
Panait susţine că principala cauză o reprezintă deprecierea monedei naţionale în raport cu euro. „Deprecierea a contribuit cu circa 15 la sută la creşterea preţurilor la produsele bio.
De asemenea, producătorii din sector majorează preţurile cu circa trei, până la cinci la sută, în fiecare an, ceea ce a adus o creştere totală a preţurilor de circa 20 la sută”, a declarat Radu Panait.
Potrivit acestuia, consecinţa directă a acestei situaţii se va resimţi la nivelul vânzărilor.
„Pe anumite segmente criza va afecta şi sectorul bio, deşi avem deja o piaţă formată. Vom avea de suferit în sensul că românii care preferă produsele bio nu vor mai putea cumpăra să zicem zece produse pe lună, ci doar şase”, a mai adăugat directorul Natura Land.
România şi Bulgaria, codaşele Europei
La nivel european, produsele bio reprezintă circa 6-8% din întreaga piaţă de produse alimentare, în timp ce în România ponderea acestora este de sub un procent. „Din păcate, România, alături de Bulgaria, continuă să fie codaşe în Uniunea Europeană”, a concluzionat Panait.
Parlamentul European a aprobat propunerea de promovare a etichetării ecologice voluntare pentru produsele europene, iar numărul grupurilor de produse ar putea creşte de la 26 până la 40-50 în 2015, astfel încât consumatorii să aibă acces la o gamă mai largă de produse din care să aleagă.
Până în prezent, eticheta ecologică – “floarea UE” a fost acordată pentru 26 de grupuri de produse, incluzând 3.000 de produse şi servicii, precum detergenţi, hârtie, încăţăminte, turism şi produse de camping.
Obiectivul este de a îndruma consumatorii spre produse cu un impact redus asupra mediului pe durata întregului ciclu de viaţă al produselor.
Comisia Europeană stabileşte criterii ecologice specifice pentru fiecare grup de produse. Pentru a obţine eticheta ecologică, produsele şi serviciile trebuie să respecte criterii ecologice, convenite la nivel european, în urma unui proces de consultare cu experţii din industrie, organizaţiile de mediu şi ale consumatorilor, precum şi sindicate.
Produselor alimentare nu li se aplică deocamdată etichetarea ecologică, deputaţii europeni solicitând CE să efectueze studii suplimentare privind fezabilitatea criteriilor ecologice în cazul produselor alimentare.
Eticheta ecologică nu poate fi acordată produselor ce conţin substanţe, preparate sau amestecuri clasificate drept foarte toxice, toxice, periculoase pentru mediu, cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere.
Raportul PE a fost adoptat cu 633 voturi pentru şi 18 împotrivă.
Peste 80 % din produsele exportate au reprezentat materie primă, valoarea exportului situându-se la 100 de milioane de euro, după cum a declarat ieri Teodora Aldescu, consilier pentru agricultură ecologică în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR).
“Valoarea exporturilor de produse ecologice româneşti a crescut în 2008 cu circa 20 de milioane de euro, faţă de 2007”, a mai precizat Teodora Aldescu, prezentă la un seminar de promovare a produselor ecologice. Cele mai căutate produse la export au fost fructele de pădure, urmate fiind de cereale, oleaginoase şi proteice, miere şi lapte.
în lume, Milioane de hectare cultivate bio
Pe de altă parte, România a importat în 2008 produse ecologice în valoare de 8-10 milioane euro, mai mult cu 3-4 milioane euro decât în 2007. România a importat, printre altele, şi dulceţuri, cafea şi dulciuri. Consumul de produse ecologice pe piaţa internă se situează în momentul de faţă sub 1 %, iar ţinta pe care reprezentanţii MAPDR şi-au propus-o pentru 2013 este de 5 %.
Nu sunt însă extrem de optimişti nici în ceea ce priveşte creşterea consumului, dar nici a suprafeţei cultivate în sistem ecologic, care se situează în momentul de faţă, potrivit estimărilor, la 220.000 de hectare. Ţinta pentru 2013 este de 750.000 de hectare.
La nivel european, Italia are cele mai mari suprafeţe cultivate în sistem ecologic, urmată fiind de Germania, Austria şi Franţa. La nivel mondial, suprafaţa cultivată în sistem ecologic este de 32 milioane de hectare.
Noul Catalog este disponobil din 2 februarie 2010 pe adresa ProduseBIO.NET
